Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Mă sună zilele trecute, într-o duminică, o doamnă dintr-un sat sălăjean să mă roage, rușinată, să-i duc ceva mamei sale, internată de câteva zile în spital. Nu are cum să ajungă la spital, atât din cauza halului în care este transportul public în România rurală, cât și pentru că acasă mai are de îngrijit pe cineva. Pe tatăl paralizat la pat.

Ambii părinți sunt pensionari, cu pensii minime sociale (704 lei), de foști angajați la CAP. Nu are cu cine să-l lase mai mult de 2-3 ore și dacă iese la ocazie, nu știe la ce oră poate ajunge înapoi acasă.

Povestea asta cu accesul dificil la îngrijire medicală și cu transportul în comun am auzit-o aproape de fiecare dată când am vorbit cu persoane în vârstă din rural, în contextul muncilor de teren etnografic.

Integral pe Libertatea



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.