Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Atunci când au de-a face cu vești proaste ce mai mulți au tendința de a le minimaliza. Nici măcar specialiștii în prognoze economice nu sunt imuni la ispitele speranței. În februarie, 500 de milioane de oameni din China au fost blocați, iar covid-19 s-a răspândit în Italia. Cu toate acestea, FMI a arăta că creșterea globală a PIB-ului în acest an va fi cu doar 0,1 puncte procentuale mai scăzută decât se așteptase anterior. Până în aprilie, a ajustat-o tăind 6,2 puncte procentuale, ducând estimarea la -3%. Până în iunie, acesta a scăzut încă 1,9 puncte procentuale. Și doar o săptămână mai târziu, un un chestionar informal cu 40 de oficiali FMI constatat că două treimi dintre ei se așteptau la o nouă revizuire în jos, în octombrie.

O analiză The Economist, pe care o vom reda pe larg.

Prognozele rozalii ale FMI și Băncii Mondiale pot avea consecințe grave. Acest lucru este astăz valabil în special în țările sărace, unde covid-19 face ravagii în economii, iar guvernele, organizațiile internaționale și investitorii folosesc prognozele pentru a se ghida în luarea deciziilor.
Uneori proiecțiile FMI și ale Băncii Mondiale sunt singurele credibile. Ele pot influența planurile de cheltuieli publice și de împrumutur. Investitorii ar putea acorda împrumuturi mai ieftine țărilor de la care se așteaptă să crească rapid. Iar prognozele stabilesc dacă fondul și banca consideră că datoria unei țări este sustenabilă, ceea ce, la rândul său, determină dacă se califică pentru o salvare.

Integral pe Universul



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.