Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Tăiere de 20% din salariu pentru bugetari și doar patru zile de lucru pe săptămână. Aceasta este o soluție posibilă, anunțată și de la nivel înalt de această dată, pentru reducerea deficitului bugetar. Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăși anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este prognozat de Guvern la peste 9%, a avertizat, joi, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, în 2021 deficitul trebuie să ajungă sub 7% anul viitor iar în 2024, care este an electoral, acest indicator trebuie să coboare sub 3%.

„Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare. Dar asta nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare. Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat", crede oficialul BNR, citat de ANTENA3. În opinia acestuia, o soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari şi, în mod corespunzător, o reducere de o cincime a salariului.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a venit, joi, cu precizări din care reiese că economistul-şef al BNR a vorbit degeaba pe teme de politică fiscală, remarcă JURNALUL NAȚIONAL. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că economistul-şef al BNR nu are competenţe decizionale în domeniul fiscal şi că spusele sale rămân doar simple opinii, până se găseşte un decident care să le aplice în  practică.

Suciu a negat, într-o interveţie la ANTENA3, că ar exista vreo propunere a BNR făcută guvernului, care să prevadă tăieri de salarii sau creşteri de impozite. „Nu există o propunere a BNR, ci o discuţie de reducere a deficitului bugetar, de la 9% la 3% din PIB în 2024, pentru care este nevoie de un set întreg de decizii, pe care nu BNR le ia şi nici economistul-şef al BNR“.

Întrebat dacă vor fi  salarii reduse anul viitor, așa cum acuză PSD, și ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, citat de EVENIMENTUL ZILEI, a răspuns: „Nu, din contră. Și nu vom introduce nici taxe. Vedeți cinismul acestor oameni și până unde duce disperarea și propaganda. Anul acesta, în 2020, am redus taxe, noi suntem Guvernul care a eliminat tot ce a introdus PSD în ultimii 3 ani de zile (…) Mai mult, ca să vedeți cât sunt de mincinoși, noi am scos taxele, am eliminat Ordonanța 114, ei au atacat la CCR eliminarea taxelor (…)”.

Întrebat de unde va face totuși Guvernul rost de bani, ținând cont că economia funcționează pe avarie, din cauza pandemiei, ministrul a replicat: ”Eu zic că lucrurile nu mai sunt la fel de negre, așa cum erau acum câteva luni de zile, în martie, aprilie, mai, iunie. Am trecut cu bine peste acest an, am reușit să finanțăm deficitul fără să apelăm la niciuna dintre instituțiile internaționale”.

Pe de altă parte, sindicatele au început să ceară imperativ majorarea salariului minim, anunță ADEVĂRUL. Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA”, în numele lucrătorilor pe care îi reprezintă, îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de tergiversarea de către Guvern a stabilirii salariului minim garantat în plată pentru anul 2021. „Salariul minim este stabilit prin Hotărâre a Guvernului şi reprezintă în consecinţă un act de decizie politică a executivului.

Cu alte cuvinte, Guvernul are datele, are opiniile înaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare. Ce se aşteaptă? Astfel, lipsa de acţiune guvernamentală, în condiţiile în care mediul de afaceri pe care doriţi să-l protejaţi are nevoie de predictibilitate, indică faptul că acest executiv nu doreşte creşterea salariului minim şi amână o decizie în acest sens din motive electorale“, se arată într-un comunicat al CNS Cartel Alfa.

Guvernul discută zilele astea împreună cu sindicatele și patronatele câteva scenarii de majorare a salariului minim pentru anul viitor. Nici unul dintre cele trei scenarii de lucru nu ia în calcul coșul minim de consum pentru un trai decent.

Toate cele trei scenarii avansate de Guvern iau în calcul productivitatea muncii și inflația, deși din luna august este în vigoare legea care spune negru pe alb: coșul minim de consum pentru un trai decent este principalul element de fundamentare a salariului minim și a politicilor salariale, remarcă LIBERTATEA. Valoarea totală a coșului de consum pentru un trai decent a crescut cu 4,7% din septembrie anul trecut până în septembrie anul acesta, arată calculele FES România & Syndex.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna Septembrie 2020 este de 7.278 lei pe lună, în creștere cu +4,7% față de anul trecut, arată datele publicate de Friedrich-Ebert Stiftung, citate de HOTNEWS. În septembrie 2019, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru același tip de gospodărie era de 6.954 lei pe lună, iar în septembrie 2018 -de 6.762 lei.

De 3 ani, de când se calculează valoarea coșului minim de consum, salariul minim net nu a depășit 47% din valoarea coșului pentru o persoană singură. Ceea ce oferă un salariu minim unui român nu ajunge nici măcar la jumătate din suma care e necesară pentru un trai decent.

Pe CHESTIONARUL ZIARE.RO vă invităm să vă spuneți opinia: Credeți că se impune tăierea cu 20% a salariilor bugetarilor?


Comentarii

Socotitorul Toti bugetarii, adica si cei care lucreaza in companii/firme/banci/regii ale statului sa aiba acelasi regim. Si asa se calca in picioare. Adica 4 zile de lucru si 20% mai putin la salariu, fara angajari sau angajari 1 la 7 iesiti din sistem.Pana in 2024 . Apoi poate sa le creasca din nou salariul, dar intr-o corelare stransa angajati/cheltuieli.

21 noiembrie 2020 19:02

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.