Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Fiecare elev român beneficiază de o finanţare de aproximativ 500 de euro pe an din partea statului, acesta fiind costul standard (aferent unui elev din învă­ţământul gimnazial din mediul urban, care urmează filiera teoretică) pe care România îl suportă pentru a-şi pregăti generaţiile viitoare de angajaţi sau antre­prenori.

Astfel, rezultatele plasează România la coada clasamentului în ceea ce priveşte investiţiile în educaţie, având în vedere faptul că statul cheltuie pentru toate ciclurile de învăţământ preuniversitar de peste trei ori mai puţin decât media la nivel european, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Pe de altă parte, polonezii investesc dublu pentru fiecare elev în comparaţie cu România, iar în Norvegia finanţarea per elev este de aproape cinci ori mai mare.

„Finanţarea are cu siguranţă o legătură cu rezultatele elevilor, însă nu cred că dacă s-ar majora am avea brusc o evoluţie pozitivă a performanţei tinerilor pentru că noi nu avem un sistem eficient. Polonezii, spre exemplu, nu au avut în ultimii 10-15 ani creşteri semnificative în finanţarea edu­caţiei, însă au crescut nivelul pregătirii elevilor constant, investind eficient aceleaşi sume în zone cu impact în rezultatele acestora. La noi s-a investit mult timp în logistică, dar, după ce s-a ajuns la un nivel decent al condiţiilor oferite elevilor, nu s-a schimbat mare lucru“, este de părere Ştefan Pălărie, preşedinte al Şcolii de Valori, un ONG care derulează programe educa­ţionale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani.

El mai spune că ministerul a cheltuit foarte mulţi bani de-a lungul timpului pe nu­meroase comisii de calitate pentru învă­ţământ sau pentru instituţii care să se ocupe de producţia unor manuale care să aibă o curriculă adaptată realităţii din piaţă, însă sistemul are două probleme de fond – resursele umane responsabile pentru edu­caţie care sunt alese politic şi nu pe baza meritocraţiei şi schimbările prea dese ale acestor persoane, care iau decizii şi după terminarea mandatului nu mai pot fi trase la răspundere.

Deşi educaţia a fost în ultimii ani, la nivel declarativ, unul dintre cele mai importante sectoare pentru economie, în realitate banii pentru învăţământ au fost constant cu mult sub nivelul de 6% din PIB (la cât s-au angajat guvernanţii în 2007). În 2013, bugetul alocat pentru educaţie a reprezentat 3,2% din PIB.

Integral pe Ziarul Financiar



Comentarii

Cucu Pentru un student se cheltuie 1000 de euro,pe an, in timp ce in Anglia costul este vreo 20 000 de euro, iar la universitati private, dar de prim rang din USA ajunge la 40 000 de dolari. Cam asta-i raportul calitate pret.

16 ianuarie 2014 11:16

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.