Discuţiile de sâmbătă dintre guvernul grec şi creditorii privaţi privind ştergerea parţială a datoriei elene au eşuat. Fără un acord, miniştrii de finanţe ai UE nu vor putea debloca astăzi un nou împrumut din pachetul de salvare. În felul acesta Grecia se îndreaptă spre un faliment necontrolat.
Singura întrebare legată de soarta Greciei nu este dacă va da faliment ci cum. În prezent, Atena are două opţiuni: Fie alege un faliment controlat - pe care nimeni nu-l numeşte astfel, dar toată lumea ştie ce reprezintă - ceea ce presupune ştergerea a jumătate din datoria Greciei deţinută de investitorii privaţi şi acordarea unui nou împrumut de către UE, fie un faliment necontrolat care ar putea reprezenta sfârşitul monedei unice.

În prezent Grecia datorează 360 de miliarde de euro, dintre care 206 miliarde investitorilor privaţi. Pentru ca miniştrii de finanţe ai eurogrupului să deblocheze astăzi un împrumut în valoare de 130 de miliarde, Atena trebuie să ajungă la un acord „voluntar'' cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene să şteargă jumătate din această datorie, adică 100 de miliarde. Negocierile, care se prăbuşiseră cu două săptămâni în urmă au fost reluate săptămâna trecută, dar sâmbătă, reprezentantul investitorilor, preşedintele Institutului Internaţional de Finanţe, Charles Dallara, a părăsit Atena fără se se fi ajuns la un acord.

Atena blufează

Motivul neînţelegerii îl reprezintă ratele dobânzii pe care guvernul grec ar trebui să le plătească pentru noile obligaţiuni. Vineri se părea că se ajunsese la o înţelegere prin care se convenise o rată de 3,5% pentru obligaţiunile pe termen scurt şi de 4,6% pe termen lung, ceea ce ar însemna o medie de 4%. În cele din urmă, partea greacă a respins acordul încercând să obţină un acord cât mai avantajos. Grecia blufează dar nu se bazează chiar pe nimic pentru că se bucură de sprijinul Germaniei şi al FMI, care susţin că o rată de 4% nu este sustenabilă. Problema este că investitorii privaţi au şi ei câteva cărţi bune de jucat.

După cum remarcă revista The Economist, chiar dacă toţi creditorii privaţi ar accepta să şteargă jumătate din datoria Greciei, aceasta tot va fi de 120% din PIB în 2020. Dacă însă se iau în calcul cifrele reale, atunci datoria Greciei va ajunge la 145% din PIB până în 2020. Acest lucru înseamnă că actuala restructurare a datoriei va trebui urmată, mai mult ca sigur, de o alta. Mai mult, potrivit reprezentanţilor unui Fond de Investiţii implicaţi în negocieri, cifra reală a reducerii este mai apropiată de 70% decât de 50%.

În aceste condiţii, numărul investitorilor dispuşi să accepte reducerea „voluntară'' a datoriei se diminiuează pe zi ce trece. Mulţi dintre ei au cumpărat ceea ce se numeşte credit default swaps - asigurări împotriva falimentului - şi vor fi plătiţi înt-o formă sau alta. Numărul contractelor care acoperă datoria greacă se ridică la 71 de miliarde de euro şi de aceea, scrie the Economist ideea de a trage CDS-urile îi sperie pe mulţi.

Grecia se sprijină în primul rând pe ideea că Germania şi ţările din zona euro nu vor lăsa Grecia să se prăbuşeaşcă şi de aceea cere condiţii din ce în ce mai avantajoase atât în privinţa ştergerii datoriilor cât şi în privinţa programului de austeritate. Guvernul elen pare să creadă că dacă investitorii privaţi nu vor fi convinşi să cedeze, FMI şi Banca Centrală Europeană îi vor veni cumva, în ajutor. Este însă un pariu riscant atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Cristi Bat la pariu pe 1 mil de Euro ca nu da faliment...Tine pariul cine a facut articolul?

24 ianuarie 2012 15:27

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.