Judecătorii Curţii Constituţionale au dezbătut, miercuri, sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară. Este vorba despre textul Ordonanţei de Urgenţă privind rectificarea bugetară, care a fost modificat de Parlament pentru a stipula majorarea pensiilor cu 40%, în locul celor 14% acordate de Executiv.
Judecătorii au amânat decizia pentru data de 13 ianuarie, invocând nevoia de lămuriri suplimentare.
În motivarea demersului său din luna octombrie la CCR, Executivul a reiterat argumentele potrivit cărora "Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice".
Guvernul a mai acuzat faptul că parlamentarii nu au identificat clar sursele de finanţare pentru majorările propuse, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, împreună cu majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB, şi de 34,3 miliarde de lei în anul 2021, reprezentând 3,05 % din PIB. Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini", mai spunea Executivul, în susţinerea acţiunii sale la CCR.
Judecătorii au amânat decizia pentru data de 13 ianuarie, invocând nevoia de lămuriri suplimentare.
În motivarea demersului său din luna octombrie la CCR, Executivul a reiterat argumentele potrivit cărora "Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice".
Guvernul a mai acuzat faptul că parlamentarii nu au identificat clar sursele de finanţare pentru majorările propuse, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, împreună cu majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB, şi de 34,3 miliarde de lei în anul 2021, reprezentând 3,05 % din PIB. Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini", mai spunea Executivul, în susţinerea acţiunii sale la CCR.
Alte articole pe același subiect
- Dăianu: Sub nici o formă nu se mai pune problema creşterii pensiilor
- Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Creşterea pensiilor, o decizie politica pe care trebuie să o ia Guvernul
- Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor. ”Nu vreau să îngrijorez pensionarii!”
- Cîţu: O părere personală - această lege a pensiilor creează probleme de sustenabilitate bugetului
- Cîţu: Pensiile pot creşte cu 10%. Sunt oameni care poate nu îşi găsesc locuri de muncă, şomajul explodează în Europa, economiile sunt la pământ
- Câți pensionari are astăzi România și care este pensia medie în prezent. Cu câte procente pot crește pensiile în septembrie în cele din urmă
Comentarii
Adaugă comentariu
Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:
- Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
- Accesezi link-ul din mesajul primit.
- Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.
Te-ar mai putea interesa și...
Dosarul „10 august” ar putea fi mutat şi de la Tribunalul Bucureşti, după ce a fost amânat şi plimbat între instanţe
22 ianuarie 2021 18:13Stelian Ion, despre Secţia specială: Ideea că avem o problemă de corupţie generalizată la nivelul magistraţilor e greşită
22 ianuarie 2021 12:13Șase eleve, audiate în cazul Cumpănașu - Detalii uluitoare din anchetă
22 ianuarie 2021 10:07Cutremur în dosarul Caracal! Dincă a mărturisit într-o scrisoare. Ce i-a făcut Luizei
21 ianuarie 2021 11:59Tribunalul București a decis anularea diplomei de doctor a lui Darius Vâlcov
20 ianuarie 2021 22:10Editorial
Cartea care nu spune mare lucru
Dialogul Vioricăi Dancilă cu Marga Nițu, tipărit în volumul cu titlul „Viorica Dăncilă-Partea ei de adevăr”, spune destule despre mediocritatea politicii românești. Dar și despre cea a jurnalismului de corvoadă....
