Într-o declaraţie comună transmisă cu ocazia Zilei Femeii, secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejcinovic, şi titulara ministerului german al familiei, Franciska Giffey, au subliniat că ''lockdown-urile şi alte restricţii determinate de pandemie au provocat o creştere record a abuzurilor domestice''.

În aceeaşi declaraţie, cele două semnatare au lăudat revizuirea Codului Penal suedez prin introducerea consimţământului sexual explicit, adică orice act sexual fără un acord clar va fi considerat viol, legislaţia suedeză stabilind că ''numai ''da'' înseamnă ''da''' şi că ''pasivitatea nu este un semn de participare voluntară''.

10 ani de la semnarea Convenției de la Instanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor

Marija Pejcinovic şi Franciska Giffey au lăudat progresele obţinute prin Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul) şi Comitetul ei de monitorizare (Grevio), care deja a evaluat 17 ţări ce dispun de liniile telefonice mai sus menţionate.

Pe de altă parte, ele au criticat ''campaniile înşelătoare pe care unele grupuri le-au lansat împotriva Convenţiei de la Istanbul şi care distrag atenţia de la unicul obiectiv: prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice''.

Cele două responsabile au făcut astfel referire la mişcările împotriva acestei convenţii semnalate în ţări precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria, Armenia, Turcia sau Azerbaidjan.

Şase state central şi est-europene membre ale UE nu au ratificat Convenţia de la Istanbul, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania, în timp ce Polonia doreşte să se retragă din ea.

Înaintea Zilei Internaționale a Femeii, Comisia și-a publicat raportul din 2021 privind egalitatea de gen în UE

Raportul arată impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor. Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții, atât în Europa, cât și în afara acesteia; ca urmare, au fost compromise realizări cu greu dobândite în ultimii ani. În același timp, egalitatea de gen nu a ocupat niciodată un loc atât de important pe agenda politică a UE; Comisia a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen, adoptată acum un an. Pentru a monitoriza și a urmări mai bine progresele înregistrate în fiecare dintre cele 27 de state membre, Comisia lansează astăzi un portal de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen.

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat astăzi: „Femeile se află în prima linie în pandemie și sunt mai afectate de aceasta. Nu ne putem permite să regresăm; trebuie să continuăm să luptăm pentru echitate și egalitate. Acesta este motivul pentru care UE a acordat femeilor un loc central în cadrul redresării și a obligat statele membre să includă egalitatea de gen în investițiile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență.”


Comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, a adăugat: „Deși criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra vieții femeilor, trebuie să transformăm această situație într-o oportunitate. Suntem hotărâți să ne intensificăm eforturile, să continuăm progresele și să nu permitem compromiterea niciunei realizări obținute în materie de egalitate de gen”.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra femeilor

Raportul de astăzi evidențiază modul în care pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi o provocare majoră pentru egalitatea de gen.

În statele membre s-a înregistrat o creștere a violenței domestice: de exemplu, numărul de rapoarte privind violența domestică în Franța a crescut cu 32 % în prima săptămână a măsurilor de izolare, iar în Lituania cu 20 % în primele trei săptămâni. În Irlanda, numărul ordinelor de protecție ca urmare a violenței domestice a crescut de cinci ori, iar autoritățile spaniole au raportat o creștere cu 18 % a apelurilor pe această temă în primele două săptămâni de izolare.

Femeile s-au aflat în prima linie în combaterea pandemiei: 76 % din personalul din domeniul sănătății și al asistenței sociale și 86 % din personalul de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății sunt femei. Din cauza pandemiei, femeile din aceste sectoare au asistat la o creștere fără precedent a volumului de muncă, a riscurilor pentru sănătate și a dificultății de a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată.
Femeile de pe piața muncii au fost grav afectate de pandemie: femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cele mai afectate de criză (comerțul cu amănuntul, ospitalitatea, îngrijirea și activitățile casnice prestate la domiciliul clienților) deoarece aceste activități nu pot fi desfășurate la distanță. De asemenea, femeile au întâmpinat mai multe dificultăți în a se reintegra pe piața forței de muncă în timpul redresării parțiale din vara anului 2020; ratele de ocupare a forței de muncă au crescut cu 1,4 % pentru bărbați, însă numai cu 0,8 % pentru femei între al doilea și al treilea trimestru ale anului 2020.
Măsurile de izolare au un impact semnificativ asupra îngrijirii neremunerate și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată: femeile au petrecut, în medie, 62 de ore pe săptămână îngrijind copiii (față de 36 ore pentru bărbați) și 23 de ore pe săptămână efectuând activități casnice (15 ore pentru bărbați).

O absență flagrantă a femeilor în organismele decizionale legate de COVID-19: un studiu din 2020 a constatat că numărul bărbaților din organismele create pentru a răspunde pandemiei este cu mult mai mare decât numărul femeilor. Din cele 115 grupuri operative naționale dedicate COVID-19 din 87 de țări, inclusiv din 17 state membre ale UE, 85,2 % au fost alcătuite în principal din bărbați, 11,4 % au cuprins în principal femei și doar 3,5 % au avut paritate de gen. La nivel politic, doar 30 % dintre miniștrii sănătății din UE sunt femei. Grupul operativ al Comisiei pentru criza provocată de pandemia de COVID-19 este condus de președinta von der Leyen și include alți cinci comisari, dintre care trei sunt femei.

În pofida provocărilor generate de pandemia de COVID-19, Comisia a depus eforturi semnificative pentru a avansa cu punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea de gen pe parcursul anului trecut. Pentru a urmări în mod mai eficace progresele înregistrate în întreaga UE, Comisia a lansat astăzi portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen. Portalul este un proiect comun elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); grație acestuia, performanțele individuale ale statelor membre ale UE vor putea fi monitorizate și comparate între cele 27 de state membre.

Efectele dramatice ale pandemiei COVID-19 asupra vieții de familie: Violența domestică a crescut!

25 de femei sunt bătute în fiecare zi în România, potrivit statisticilor oficiale de la Poliție. Fenomenul este în creștere și din cauza pandemiei COVID-19: oamenii au rămas fără locuri de muncă, stau mai mult timp acasă, iar tensiunile sunt în creștere, spun psihologii.

În primele 10 luni ale anului trecut, polițiștii au emis peste 7.000 de ordine de protecție provizorii, aproape jumătate dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. Numărul acestora este în creștere față de 2019, când s-au emis 6571 de astfel de ordine.

Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc, potrivit unul comunicat al Poliției Române.

Și numărul de persoane agresate zilnic de un membru al familiei a crescut. 25 de persoane agresate zilnic, în 2020, față de o medie de 23 de persoane în 2019.

Și copiii sunt afectați de violența domestică. Peste 5700 de copiii au sunat în acest an la Telefonul Copilului, iar 17,3% dintre aceștia au reclamat comportamente abuzive din partea părinților.


Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.