Presa de la A la Z • Nationala • Locala • Diaspora • Internationala • Înscriere presă • Comunicate • Evenimente • Newsletter

Proteste extinse față de măsurile autorităților în gestionarea crizei COVID-19 au la bază și neîncrederea în informațiile oficiale, de multe ori contestate de specialiști de marcă. Schimbarea datelor privind contaminarea, a numărului de teste, jonglarea cu numărul paturilor disponibile în ATI, devin „corecte” peste noapte prin găsirea altor metode de calcul, care livrează o „realitate” convenabilă politic. Numărul de decese atribuite virusului, în sine dramatice, sunt cele mai contestate și cele mai greu de adus pe albia corectitudinii.

În Uniunea Europeană este în curs o largă acțiune susținută de serviciile specializate de statistică pentru a da o metodă unitară de evaluare a consecințelor cele mai grele în plan uman ale pandemiei. Statistica „neagră” a deceselor depinde de factori instituționali și reguli care diferă de la țară la țară. Cauza decesului în pandemie este înregistrată ca atare pe prezumții sau pe existența unui test anterior de diagnostic. Sunt decese la domiciliu ale bolnavilor infectați de virus care nu sunt incluse în raportări.

Metodele de monitorizare a mortalității legate de virus sau capacitatea instituțiilor de a efectua raportările sunt influențate considerabil de performanțele sistemelor de sănătate, de cele sociale și de statistică, de gradul de transparență politică. Dar numărarea deceselor în ansamblu este mai puțin dificilă și reflectă realitatea; numeroase țări fac această operațiune de înregistrare de mult timp, permițând comparații precise în timp.

Integral pe Jurnalul Național