Limba de lemn europeană și-a găsit împlinirea în zeloșenia funcționarului român care vrea să le facă pe plac șefilor Planurilor de Dezvoltare de la Bruxelles. Cu PNRR, comunicarea goală de conținut și-a atins apogeul: e un limbaj pe care nu-l mai înțelege nici ăla care l-a scris. Ca orice limbaj de lemn, el poate fi ușor transformat într-o ghioagă economică de disciplinat poporul. Pentru că dincolo de vorbe mari și repetate la nesfârșit, el ascunde câteva aceleași vechi obsesii ale unor fanatici ai pieței libere care nu au lucrat aproape nicio zi în privat, dar care să dea privatului cât mai multe.

Documentul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este numai bun de dus la vreun institut lingvistic al Academiei Române, ca să se înregistreze un subdialect pe care îl putem numi „penerereză”.

Îi recomand fiecărui român să-l deschidă și să-l răsfoiască. Nu să-l citească pe tot, pentru că n-ai cum, nici nu e făcut să fie citit, nici cei care l-au făcut nu l-au citit probabil. E plin de trucurile tipice ale școlarilor hoțomani, paragrafe dublate, repetiții la nesfârșit (doar cum credeți că s-au strâns 1.300 de pagini?) și multă-multă ambiguitate.

Integral pe Libertatea



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.