Ateu convertit la ortodoxism sub aripa lui Nae Ionescu, comunist din convingere în tinerețe, „soldat verde” la maturitate (a onorat funcții importante în vremea dictaturii legionare) și liberal spre zenitul vieții, economistul Petre Țuțea (1902-1991) a devenit, după Revoluția din 1989, o figură emblematică a României postcomuniste. „Filosoful cu fes” care ținea în temnițele comuniste prelegeri în trena ideilor lui Platon ori Aristotel a intrat apoi și mai abitir în mințile (și inimile) românilor, probabil grație vorbelor dezinhibate, prizate astăzi inclusiv de „Generația Facebook”.

Întâiul fiu din flori al preotului Petre Bădescu (văduv la 45 de ani), Țuțea Petre a preluat numele concubinei părintelui, Ana Țuțea, femeia care i-a dăruit popii din Boteni (Argeș) alte șapte odrasle. Scânteietor la învățătură, micuțul venit pe lume într-o zi de 6 octombrie a urmat prima parte a liceului la Câmpulung Muscel, apoi la Cluj-Napoca, oraș în care a finalizat, de altfel, și cursurile Facultății de Drept cu un doctorat (Magna cum Laude) privind contenciosul administrativ. În timpul studenției a cochetat cu „roșiii”, semnând, alături de Petre Pandrea, texte în revista „Stânga” și, în ciuda pregătirii juridice, Țuțea a fost antrenat ulterior în sfera economiei, adevărata sa vocație.

Odată cu angajarea la Ministerul Economiei Naționale, unde s-a achitat exemplar de sarcini în cadrul unor importante misiuni diplomatice (la Berlin, Budapesta sau Moscova), Petre Țuțea vira, sub influența noilor săi prieteni, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, de la stânga, la dreapta scenei politice. „Cu stânga nu poți nici măcar să te închini, d-apoi să mai conduci o țară!”, avea să filosofeze mai târziu juristul.

Integral pe Jurnalul Național



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.