Când, în 1989, România intra în Guinness Book cu prima revoluţie transmisă în direct la televizor, nu ne-a trecut prin minte că tot un român ar putea lansa o altă revoluţie importantă. Cea din… bucătărie. O revoluţie care contează – pentru unii dureroasă, chiar dacă nu e vorba despre cuţite şi furculiţe înfipte în cărniţa plină de celulită –, câtă vreme ea se referă înainte de toate la schimbarea unor cutume şi obiceiuri „prost încetăţenite” şi la reaşezarea bucătăritului pe alte coordonate.

Prof. ing. dr Mencinicopschi, cel care a lansat, nu demult, conceptul „revoluţiei în bucătărie” (e şi titlul ultimei sale cărţi), îmi motiva acest demers într-un interviu pe care îl veţi putea citi în curând, integral, pe www.jurnalul.ro: „Din păcate, e de rău. Nu doar în bucătăria noastră – sunt bucătării şi mai groaznice, mai bine zis lanţuri alimentare şi agroali­mentare şi obiceiuri alimentare profund nesănătoase dacă ne gândim la mâncarea junk food sau la lanţurile de fast-food. Lucrurile au degenerat foarte mult în ceea ce priveşte comportamentul alimentar al omului şi alimentele pe care le consumă astăzi”.

Afirmaţia domniei sale m-a făcut curioasă. Oare cât de mult s-a schimbat omul, în decursul existenţei sale „multi-multimilenare”? Dacă ne-am compara cu strămoşii noştri de acum o mie de ani, ce am observa? Dar dacă ne-am compara cu primii „homo sapiens sapiens”? „Am observat o schimbare dramatică a alimentelor pe care le consumăm, a stilului de viaţă. Haideţi să luăm istoria omenirii de foarte devreme. Ce am putea constata? Că circa 99% din timpul existenţei speciei umane, omul a fost un vânător-culegător. Asta înseamnă că el vâna şi culegea ierburi, rădăcini, fructe, legume, seminţe, toate însă fiind consumate aşa cum au fost luate din natură, nemodificate. Pentru a-şi câştiga mâncarea, aceasta era foarte muncită…

Ca să vânezi, să culegi, depui un efort. Şi fizic, dar şi iteligenţa este pusă în mişcare. Ca să prinzi un animal sălbatic, trebuie să fii ingenios, trebuie să fii mai deştept decât el. Omul nu este dotat de la natură cu gheare, cu forţă, el este dotat cu inteligenţă, şi iată că în felul acesta s-a dezvoltat şi creierul, cumva şi datorită acestui fel de viaţă, care a fost şi o reuşită din punct de vedere biologic. Acesta a constituit şi un avantaj extraordinar, faţă de celelalte specii, omul reuşind să aibă un spectru alimentar foarte diversificat. Ştiaţi că omul primitiv consuma cel puţin 300 de specii de plante şi animale?”

Nu, nu ştiam. Înţeleg că astăzi a­ceas­tă „diversitate” este altfel în­ţe­leasă. Numărul de specii pe care îl con­sumă un grup de oameni sau o po­pulaţie (într-o anumită regiune) este mult mai mic, dar, intervenind asu­pra hranei, omul produce un nu­măr foarte mare de „alimente”, nu toa­te benefice sănătăţii sale. Dacă, în­tr-o fabuloasă maşină a timpului, am avea ocazia să călătorim în tre­cut şi ne-am pomeni invitaţi la ma­sa omului primitiv, oare cu ce am fi ser­viţi? „Ni s-ar oferi cel puţin 300 de spe­cii de plante sălbatice, fructe, le­gume, negătite, dar, desigur, alese la maturitate deplină, bine coapte. As­tăzi ni s-au rafinat şi gusturile. Dar prin această rafinare eu nu aş înţelege ceva bun. Gusturile nu ne minţeau atunci. Erau gusturile alimentelor na­tu­rale, nemodificate în vreun fel de intervenţia omului. Nu erau procesa­te.

Întotdeauna un aliment din acea vre­me era şi un aliment bun din punct de vedere nutriţional, hrănitor. Car­nea – omul a învăţat să o prepare, dar într-un mod foarte sănătos şi simplu. Niciodată omul ancestral nu şi-a ars carnea. Pur şi simplu făceau foc pe nişte pietre, îndepărtau jarul şi puneau pe aceste pietre încinse carnea. Astăzi to­căm carnea, îi adăugăm aditivi, o pu­nem pe grătar, cade grăsimea pe jar, jarul împreună cu grăsimea afumă car­nea cu substanţe cancerigene. Am pu­tea să le şi denumim: sunt hidrocarburi policiclice aromate, care, pe lângă fap­tul că sunt cancerigene, perturbă şi echilibrul dintre saţietate şi foame. Şi, încet-încet, ne îngrăşăm şi devenim obezi.”




Integral pe Jurnalul Național



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.